Cele mai mari 10 proiecte solare si eoliene din România

autor: Roxana Petrescu (ZF), 4 dec. 2025

♦ Grecii de la PPC, OMV Petrom, Electrica, jucători de talie internaţională din Turcia, Danemarca, Suedia sau Israel au în derulare cele mai mari investiţii din noul val verde ♦ Cele mai mari 10 parcuri solare care au în acest moment autorizaţia de înfiinţare emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au o capacitate cumulată de 2.105 MW şi presupun investiţii de 1.4 mld. euro ♦ Pe partea eoliană, cele mai mari 10 proiecte au o capacitate cumulată de aproape 1.200 MW, iar investiţiile pentru realizarea acestora pot fi estimate la 1,3 mld. euro ♦ Peste 1.000 MW s-au pus în funcţiune de la începutul anului ♦ Alţi 7.200 MW au autorizaţie de înfiinţare de la ANRE, adică sunt într-o etapă foarte avansată de dezvoltare ♦ Acest imens şantier are abilitatea de a mişca un sistem întreg, de a dezvolta afaceri antreprenoriale locale, de a aduce o injecţie de tehnologie necesară şi de a scădea preţul energiei. Singurul lucru pe care România trebuie să îl facă este să nu mai repete greşelile de acum un deceniu care au generat cel mai mare blocaj în investiţiile verzi.

În 2025, până la începutul lunii septembrie fuseseră deja conectaţi puţin peste 1.000 MW la sistem, astfel că anul acesta intră direct în acel „hall of fame“ al celor mai buni ani pentru investiţiile în energie. Din 1992, cei mai buni ani pentru creşterea puterii instalate totale în producţia de energie au fost 2012 şi 2013, cu circa 1.200 MW în plus net (puneri în funcţiune - închideri) anual la sistemul energetic local, în contextul primului val de energie verde şi al finalizării centralei OMV Petrom de 860 MW de la Brazi. Anii 1996 şi 2007 au fost la rândul lor istorici pentru că atunci s-au pus în funcţiune cele două reactoare de 700 MW de la Cernavodă. Iar 2026 va fi la rândul său un an record pentru investiţiile în producţia de energie, dar şi în stocare, o piaţă nouă care se dezvoltă local.

„Îmi face plăcere să anunţ acum ultimele rezultate, pentru că lucrurile avansează într-un ritm rapid. În momentul de faţă atingem 63.000 MW de proiecte care se regăsesc în ATR-uri. O parte din ele, trec la pasul următor şi sunt cereri de racordare undeva la 43.000 MW. Peste 20.000 MW au ajuns la faza autorizaţiilor de construcţie, iar cu autorizaţii de înfiinţare de la ANRE avem acum 7.200 MW“, spunea recent Gabriel Andronache, vicepreşedintele ANRE, la CEC Bank pentru afaceri româneşti. Aceste proiecte care au ajuns la faza de autorizaţii de înfiinţare au şanse foarte mari de realizare. Capacitatea se referă la proiecte de energie verde, eoliene şi solare. Dar o altă piaţă care merge foarte bine este cea de stocare de energie.

„Investitorii au înţeles că este foarte important să pună şi stocare şi să ducă la o producţie întârziată, cum se se spune, astfel încât energia verde devine mult, mult mai utilă şi prietenoasă. În acest moment avem 282 MW în capacitate de stocare. Până la finalul anului ne aşteptăm să mai fie finalizate încă cinci proiecte cu 311 MW în stocare. Deci la finalul anului ne aşteptăm să ne apropiem de pragul de 600 MW, iar totodată pentru anul viitor ne aşteptăm să ajungem cu toată capacitatea de stocare undeva la 2.000 MW. Aceste lucruri sunt deosebit de îmbucurătoare“, subliniază Andronache.

Partea şi mai bună este că inclusiv pe segmentul de prosumatori este înţeleasă importanţa stocării. Astfel, din comunitatea de 257.000 de prosumatori la care a ajuns România, cu circa 3.000 MW de capacitate montată, aproape 30.000 de prosumatori au investit şi în unităţi de stocare. Mai mult, spune Andronache, ritmul de creştere a pieţei prosumatorilor s-a menţinut.

„Dacă vom reuşi şi vom păstra acest trend crescător, o să fie extraordinar.“

Bilanţul anului 2025 are toate şansele să ajungă la circa 1.200-1.500 MW de capacitate, fără prosumatori, iar la anul lucrurile ar putea fi şi mai bune. Pe de o parte se estimează continuarea investiţiilor în proiectele de energie verde, iar pe de altă parte vor intra în funcţiune două unităţi mari pe gaze, Iernut, cu 430 MW, şi Mintia, cu 1.700 MW. Iar din 2027 intră în sistem gazul din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep.

„Această suprapunere este un lucru extraordinar pentru că de obicei în România nu reuşim să avem o astfel de coordonare.”

Un alt lucru extrem de important este că de data aceasta dimensiunea proiectelor şi bonitatea investitorilor sunt mult diferite faţă de cele din primul val de regenerabile. Grecii de la PPC merg mai departe cu investiţiile în verde, deşi s-au remarcat pe plan local şi prin achiziţii agresive prin care au devenit cel mai mare jucător din regenerabile.

Alături de ei, ELLENiQ ENERGY Holdings, un alt grup elen, face paşi fermi pentru dezvoltarea pe zona de energie verde în România. OMV Petrom este în plin şantier cu portofoliul de proiecte verzi anunţat pentru 2030, astfel că pe lista celor mai mari 10 parcuri solare cu „actele în regulă“ are trei proiecte cu o capacitate totală de 346 MW.

Electrica este şi ea prezentă, cu un parc eolian de 134 MW, al doilea ca mărime în şantier din noul val verde. Companii lideri de piaţă din Danemarca, Suedia, Italia, Israel şi Turcia sunt şi ele pe şantierul verde, iar finalizarea proiectelor poate duce la un rezultat aşteptat de întreaga economie: facturi mai mici, cu impact în revitalizarea industriei.

(Sursa: https://www.zfcorporate.ro/energie/supliment-zf-energie-verde-un-an-bun-este-acesta-doar-inceputul-22962306)