700 MW in plus in 2024 din regenerabile, excluzând prosumatorii

12 feb. 2025, autor Roxana Petrescu (ZF)

Bilanţul investiţiilor în capaci­tăţi de producţie a energiei pe 2024 arată un plus de 1.919 MW, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor publice ale Transelectrica. Din această capacitate nouă, 894 MW au venit numai de la prosu­matori, dar restul sunt investiţii finalizate în parcul de producţie de energie şi stocare, cu capacitate de peste 1 MW, cu impact direct în acoperirea cererii de energie.

Din aceste puneri în funcţiune, atrag atenţia modificările din zona de cărbuni şi cea de energie eoliană.

Astfel, la început de 2025, capacitatea de producţie de energie pe cărbuni a României are un plus de 253 MW faţă de anul trecut, o premieră având în vedere mania din ultimii de a închide centrale pe cărbuni. De altfel, aceasta este şi una dintre cele mai importante explicaţii privind deficitul de producţie de energie cu care se confruntă România în prezent.

În ultimii zece ani, România a închis centrale pe cărbuni cu o putere netă de 2.700 MW fără ca statul român să pună nimic în loc. Dar la finalul anului trecut, la CE Oltenia s-a terminat retehnologizarea unui grup de 330 MW pe cărbuni la centrala Rovinari, retehnologizare care a durat zece ani şi a costat 100 de milioane de euro. A­ceas­tă punere în funcţiune este foarte im­portantă, mai ales în condiţii de iarnă, în con­textul unui an secetos, şi dovedeşte im­portanţa pe care cărbunii încă o au pentru sistemul energetic local. Practic, o centrală pe cărbuni devine cea mai mare realizare a statului român din ultimii zece ani în ceea ce priveşte punerile în funcţiune. Dar şi mai interesant este că acest proiect a fost reali­zat din fondurile proprii ale CE Oltenia, pro­ducător de energie confruntat cu pro­bleme financiare majore ani de zile.

O altă premieră adusă de 2024 a fost pu­nerea în funcţiune a primului parc eolian după un blocaj de 10 ani în sector. Proiectul eolian de la Ruginoasa (Iaşi), cu o capaci­tate de 60 MW, a intrat complet în funcţiu­ne anul trecut şi a spart gheaţa din sector. Proiectul eolian de la Ruginoasa (Iaşi) are o capacitate de 60 MW şi este dotat cu 10 tur­bine Vestas de 6 MW, cele mai mari mon­tate până acum în România. Ceea ce este însă şi mai interesant este că în spatele a­ces­tui proiect este DTEK Renewables, deţinu­tă de miliardarul ucrainean Rinat Ahme­tov, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură. In­ves­tiţia în acest proiect s-a ridicat la 90 de mi­lioane de euro. Practic, atunci când pe plan local se vorbea despre potenţialul pe care îl are România de a atrage ivestitorii speriaţi de războiul din Ucraina, potenţial care la fel ca multe altele a rămas pe hâr­tie, un grup ucrainean a devenit primul investitor în eoliene în România, din ultimii 10 ani. 

Şi pe partea de proiecte solare mari lucrurile au început să se mişte, astfel că anul trecut s-au pus în funcţiune 594 MW. Astfel, în 2024 România a primit în sistem un plus de 900 MW de proiecte de pro­du­ce­re de energie, convenţionale şi regenera­bi­le, un salt important faţă de amor­ţeala care a caracterizat ultimii ani. Dar peste aceşti MW se adaugă 894 MW puşi în funcţiune de către prosumatori şi 121 MW în proiecte de stocare, mai arată datele Transelectrica.

Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 mar­ca­tă de primul val de energie verde şi înce­pe­rea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ulti­mii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei.

Anul acesta însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, 2025 poate deveni cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani.

Pe termen lung însă, planurile sunt foarte optimiste. Astfel, capacitatea unităţilor de producere a energiei regenerabile ar trebui să ajungă la nivelul anului 2030 la 22,7 GW de la 11,7 GW în prezent, capacitate care include tehnologiile solar, eolian, biomasă, dar mai ales hidro, unde România deja are o capacitate de 6,6 GW. „De asemenea, până în 2030, obiectivul României este să construiască centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. În acelaşi timp, România intenţionează să construiască şi 2 noi unităţi la CNE Cernavodă (Unitatea 3 şi Unitatea 4), fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW, care urmează să fie puse în funcţiune în 2031 şi, respectiv, în 2032, şi să finalizeze retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă până în 2029. În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de noi centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW, şi de noi centrale în cogenerare (CHP), de asemenea alimentate cu gaz natural, cu capacitate totală instalată de aproximativ 900 MW“, se mai arată în strategiile României privind sistemul de producţie.

Deocamdată, pentru 2025, singurele proiecte cu un grad mare de realizare sunt cei 2.854 MW, centrala de la Iernut a Romgaz şi proiectele de energie verde într-o fază avansată de avizare. (Sursa: https://www.zfcorporate.ro/energie/analiza-zf-vede-luminita-spre-independenta-energetica-2024-s-au-22690150)