Lista marilor proiectelor regenerabile în construcție - august 2025

25 aug. 2025; Surse: ANRE, Transelectrica, analiza ZF

Avizele se transformă în şantiere în Arad, Argeş, Teleorman ♦ Deşi multe voci acuzau blocaj în Constanţa, localităţile de la malul mării, unde este cel mai bun vânt din România, îşi redeschid porţile pentru investitorii în eoliene ♦ Potrivit datelor strânse de ZF, în acest moment se lucrează la circa 2.000 MW, circa 1,5 mld. euro, iar 1.400 MW ar putea fi montaţi în total până la finalul acestui an ♦ Grecii de la PPC, OMV Petrom, Electrica, jucători de talie internaţională din Turcia, Danemarca sau Israel au în derulare cele mai mari investiţii din noul val verde ♦ Din nou, marele absent din acest boom este chiar statul român prin companiile strategice pe care le deţine.

Cele mai mari 10 parcuri solare care au în acest mo­ment autorizaţia de în­fiin­ţare emisă de Auto­rita­tea Naţională de Reglementare în domeniul Ener­giei (ANRE) au o capacitate cumu­lată de 2.105 MW şi presupun investiţii de 1.4 mld. euro. Pe partea eoliană, cele mai mari 10 proiecte au o capa­citate cumulată de aproa­pe 1.200 MW iar investiţiile pentru realizarea acestora pot fi estimare la 1,3 mld. euro.

În total, sunt 133 de proiecte sola­re în acest moment, cu o capacitate cumulată de 4.603 MW şi 14 pro­iecte eoliene, cu o capacitate de 1.368 MW, toate cu puteri mai mari de 1 MW pentru care uti­lizatorii au obţinut şi transmis la operatorii de reţea autorizaţiile de construi­re şi pentru care ANRE a emis autorizaţiile de înfiinţare.

Revenind la primele cele mai mari 10 parcuri din fiecare tehnolo­gie, investitorii sunt nume relativ noi pe piaţa energiei din România. Grecii de la PPC merg mai departe cu investiţiile în verde, deşi s-au remarcat pe plan local şi prin achiziţii agresive prin care au devenit cel mai mare jucător din reenerabile.

Alături de ei, ELLENiQ ENERGY Holdings, un alt grup elen, face paşi fermi pentru dezvoltarea pe zona de energie verde în România. OMV Petrom este în plin şantier cu portofoliul de proiecte verzi anunţat pentru 2030, astfel că pe lista celor mai mari 10 parcuri solare cu „actele în regulă“ are trei proeicte cu o capacitate totală de 346 MW.

Electrica este şi ea prezentă, cu un parc eolian de 134 MW, al doilea cel mai mare în şantier din noul val verde. Com­panii din Italia, Israel şi Turcia sunt şi ele pe şantierul verde. Din nou, campionii ener­ge­tici de stat lipsesc din această cursă, aşa cum a fost cazul şi în primul val verde, derulat în perioada 2009-2014.

Situaţia de acum

Potrivit datelor Transelectrica, pe 1 iunie, România avea 3.091 MW în parcuri de energie eoliană şi 2.427 MW în parcuri de energie so­lară. Dacă pe partea de eoliene, capacitatea nu a suferit modi­fi­cări faţă de începutul anului, în zona de energie solară este un salt de 573 MW de parcuri noi puse în funcţiune.

Cele mai recente date ale ANRE privind struc­tura producţiei de energie pen­tru luna mai arată că eolienele şi solarele au livrat împreună circa 20% din total, liderul pieţei fiind Hidroelectrica, a cărei pondere a fost de 35%. Dar în timp ce capacitatea proiectelor eoliene şi solare cotinuă să crească, capacitatea Hidroelectrica bate pasul pe loc.

Într-un scenariu în care toţi cei aproape 6.000 MW în parcuri eoliene şi solare, care au acum autorizaţiile de înfiinţare de la ANRE, ar fi puse în funcţiune în următorii ani, capa­citatea instalată în energia verde s-ar dubla faţă de cât este în prezent, asta fără a lua în calcul prosumatorii.

Practic, odată finalizate aceste pro­iecte din noul val de regenerabile, esti­mă­rile ZF arată că pon­derea energiei verzi ar putea ajunge la circa 40%, peste cea a Hidroelectrica, sursă verde la rândul ei, şi de­vine cea mai mare forţă din sistemul e­ner­getic local.

Cel mai bun an?

Estimările sunt făcute pe structura actuală a parcului de producţie care va fi totuşi mar­cată de ieşirea din funcţiune a U1 de la Cernavodă din 2027, e­senţială pentru sistemul energe­tic local, cu o pondere de circa 10% în pro­ducţie. Dincolo de această ieşire din funcţiune necesară pentru retehnologizarea Unităţii 1, sunt aşteptate totuşi noi puneri în funcţiune pe zona de energie convenţională. Centrala de la Iernut sau proiectul Mintia sunt câteva exemple.

Revenind la datele ANRE, acestea sunt susţinute de efer­vescenţa de pe şantier pe care o vede din nou România, după un deceniu de investiţii blocate în regenerabile. Potrivit datelor strânse de ZF, în acest moment se lucrează la circa 2.000 MW, 1,5 mld. euro, iar 1.400 MW ar putea fi montaţi în total până la finalul acestui an. Acest bilanţ potenţial ar transforma 2025 în cel mai bun an pentru investiţiile în producţia de energie din ultimii 30 de ani.

Datele Transelectrica arată că anul trecut s-au pus în funcţiune centrale electrice care to­talizează 1.143 MW, cu următoarea structu­ră: 25 MW hidrocarburi, 30 MW eolian, 581 MW fotovoltaic, 53 MW hidro, 330 MW cărbune, 121 MW în baterii de stocare şi respectiv 3 MW biogaz. Această capacitate are toate şansele să fie depăşită anul acesta.

Sursa: https://www.zf.ro/analiza-de-luni/analiza-luni-harta-noul-val-verde-judetele-vor-atrage-cele-mari-10-22881399