29 oct. 2024, autor: Andreea Caragui (Glodeanu&Partners)
După o lungă așteptare, mecanismul CfD a fost inițiat de Guvernul României, prin Ministerul Energiei, în 2021, pentru a încuraja investițiile în tehnologii de generare a energiei electrice cu emisii reduse de carbon (adică cele care utilizează eolian onshore, eolian offshore, solar fotovoltaic, hidro. , resurse nucleare, hidrogen și de stocare a energiei). Schema propusă include două mecanisme de sprijin: participarea la o licitație CfD sau acordarea unui ajutor de stat ad-hoc – în acest ultim caz, numai pentru tehnologiile de generare eligibile care nu pot participa la o licitație CfD.
Cadrul mecanismului CFD
Mecanismul CfD funcționează astfel: atunci când prețul de referință al energiei electrice este mai mic decât prețul de exercițiu stabilit în contractul CfD, beneficiarul CfD este îndreptățit să primească diferența dintre cele două prețuri. Pe de altă parte, atunci când prețul de referință al energiei electrice este mai mare decât prețul de exercitare, beneficiarul CfD trebuie să plătească diferența către Operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale OPCOM SA („Contrapartea CfD”).
Prețul de referință este media ponderată a prețurilor (în EUR/MWh) de pe orice piețe de zi înainte (DAM) operate de orice operator de piață de energie electrică din România, ponderea fiind bazată pe volumele tranzacționate pe fiecare astfel de piață de către beneficiarii CfD (adică , câștigători de licitație) folosind aceeași tehnologie.
În cazul licitațiilor CfD, prețul de exercitare este cel oferit de beneficiar în timpul licitației și inclus în contractul CfD aplicabil. Pe de altă parte, în cazul ajutorului de stat ad-hoc CfD, prețul de exercițiu se stabilește prin negociere directă, iar termenii și condițiile prezentului contract sunt supuse obținerii unei decizii de autorizare a ajutorului de stat din partea Comisiei Europene, după notificarea ajutorul de stat ad-hoc.
Contractul CfD pentru tehnologii eoliene și solare fotovoltaice onshore este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 318/2024 pentru aprobarea cadrului general de implementare și funcționare a mecanismului de sprijinire a contractelor de diferență pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon.
Prima licitație a fost lansată oficial pe 5 septembrie 2024, prin Ordinul Ministrului Energiei nr. 1290/2024, vizând o capacitate instalată de 1.000 MW pentru producerea de energie electrică eoliană onshore și 500 MW pentru producerea de energie electrică solară fotovoltaică.
Pentru prima licitație, prețurile de exercitare a ofertei nu pot depăși 82 EUR/MWh pentru energia electrică produsă în instalații eoliene terestre și 78 EUR/MWh pentru energia electrică produsă în instalații solare fotovoltaice. Pentru a participa la această primă licitație, părțile interesate trebuie să prezinte:
O ofertă tehnică, care să demonstreze că atât solicitantul, cât și proiectul propus îndeplinesc criteriile de eligibilitate și care trebuie să indice în mod obligatoriu capacitatea instalată propusă și data țintă de punere în funcțiune;
O ofertă financiară, cu specificarea prețului de exercitare a ofertei.
Până la 3 octombrie 2024, cererile de clarificare cu privire la regulile procedurii de licitație pentru prima licitație puteau fi depuse oficialilor, iar la 10 octombrie 2024, Ministerul Energiei a organizat o conferință la care participanții au avut ocazia să discute despre implementarea regulilor. Răspunsurile la solicitările de clarificări au fost publicate pe site-ul Ministerului Energiei în data de 23 octombrie 2024, 1 iar a doua zi, Ordinul Ministerului Energiei nr. 1530/2024 a intrat în vigoare, aducând mai multe modificări de impact asupra regulilor procedurii de licitație.
Mai jos este o scurtă prezentare generală a unor puncte de interes pentru participanții de pe piață cu privire la prima licitație CfD:
Criteriile de eligibilitate a solicitantului
Potrivit art. 5 din anexa 1 la Ordinul ministrului energiei nr. 1290/2024, pentru a participa la schema CfD, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ toate criteriile de eligibilitate prevăzute în Secțiunea 2.1 din Anexa 2 la același ordin. Printre aceste criterii se numără și cerința ca documentele statutare ale solicitantului să arate producția de energie electrică (cod NACE 3511 – Producerea de energie electrică) ca activitate principală sau secundară.
Cu alte cuvinte, fondurile de investiții nu pot participa direct la licitație, ci doar prin intermediul vehiculelor cu destinație specială (SPV) sau al subfondurilor/filialelor a căror activitate principală sau secundară, așa cum este menționată în actele lor statutare, este producerea de energie electrică. Fondurile de investiții nespecializate, așadar, nu par să se califice.
Situația ar putea deveni deosebit de provocatoare pentru acele companii din România care sunt nevoite să își modifice structura grupului sau să adauge generarea de energie electrică la obiectul lor de activitate pentru a fi eligibile să participe la prima licitație CfD. O modificare a structurii grupului ar necesita cel mai probabil notificarea Comisiei de examinare a investițiilor străine directe (CEISD), care implică, în practică, proceduri care durează aproximativ șase săptămâni. Totodată, chiar și o simplă modificare a obiectului de activitate al unei firme poate dura aproximativ o lună din cauza problemelor actuale cauzate de modernizarea portalului de servicii online al Registrului Comerțului.
O altă cerință de eligibilitate este ca solicitantul să aibă experiență în dezvoltarea, construirea sau operarea de proiecte comparabile în România sau la nivel global în orice perioadă de timp din ultimii 10 ani. Potrivit Secțiunii 2.1 pct. (iii) din Ordinul ministrului energiei nr. 1290/2024, „proiecte comparabile” se referă la proiecte care utilizează aceeași tehnologie, adică eolian onshore și/sau solar fotovoltaic pentru prima licitație. Această cerință limitează semnificativ potențialii participanți, deoarece exclude indirect SPV-urile de la participarea la licitație, în ciuda faptului că, în practică, capacitățile de producere a energiei regenerabile în România sunt dezvoltate și operate de SPV-uri separate special create în acest scop.
O soluție este de a desemna SPV care dezvoltă efectiv proiectul beneficiar pentru a semna contractul CfD - dar chiar și așa, solicitantul trebuie să aibă în continuare generarea de energie electrică ca activitate principală sau secundară și să demonstreze experiență în dezvoltarea, construirea sau operarea de proiecte comparabile. Vestea bună este că prin modificările introduse prin Ordinul ministrului energiei nr. 1530/2024, aplicanților li se permite acum să se bazeze pe experiența acționarilor sau afiliaților lor direcți pentru a îndeplini criteriile de eligibilitate, rămânând doar problema modului de îndeplinire a cerinței de activitate principală/secundară.
O altă soluție este participarea la licitație ca parte a unui consorțiu, având în vedere că cerințele privind producția de energie ca activitate principală/secundară și experiența de 10 ani trebuie dovedite doar de liderul consorțiului.
Separat, observăm că criteriul experienței trebuie dovedit fie în dezvoltarea, construcția sau operarea de proiecte comparabile – deci nu este neapărat necesar să se dovedească experiența în toate cele trei tipuri de activități. În plus, experiența este necesară pentru a fi dovedită în orice moment în ultimii 10 ani, ceea ce înseamnă că și jucătorii mai noi de pe piață ar putea participa la licitația CfD. Diferențierea ofertelor cu același preț de exercitare nu s-ar baza pe experiența solicitanților, ceea ce înseamnă că cei cu 1-2 ani de experiență în dezvoltare nu ar fi dezavantajați față de cei cu mai mulți ani de experiență sau implicare în mai multe tipuri de activități. (de exemplu, dezvoltarea și funcționarea).
Un alt criteriu de eligibilitate care pare să pună probleme potențialilor participanți la prima licitație CfD este cel privind clasificarea ca întreprindere în dificultate în sensul punctului 20 din Comunicarea Comisiei Europene (2014/C249/2001) – Orientări privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate. Potrivit acestei prevederi, unul dintre cazurile în care o societate este considerată a fi în dificultate este atunci când mai mult de jumătate din capitalul social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Într-o asemenea situație, potrivit art. 153^24 din Legea societăților nr. 31/1990, fie ca capitalul social să fie redus cu o sumă cel puțin egală cu cea a pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, fie activul net al societății să fie readus la cel puțin jumătate din capitalul social. În cazul unei reduceri de capital, este clar că actul constitutiv trebuie modificat și înregistrat la Registrul Comerțului, readucându-ne la problema întârzierilor Registrului Comerțului.
Având în vedere cele de mai sus, se pare că un SPV cu un proiect gata de construit (dar care nu a fost încă exploatat), conform prevederilor legale existente, pare să îndeplinească criteriile de eligibilitate prezentate mai sus. Cu toate acestea, această abordare va trebui să reziste testului timpului pentru a vedea cum decid autoritățile să o interpreteze.
Criterii de eligibilitate a proiectului
Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prevăzute în Secțiunea 2.2 din Anexa 2 la Ordinul ministrului energiei nr. 1290/2024, iar criteriul care a ridicat cele mai multe întrebări este legat de data țintă a punerii în funcțiune. Mai exact, această dată, așa cum este specificată în cererea de finanțare, nu trebuie să depășească 36 de luni de la data anticipată a semnării contractului CfD de către Contrapartea CfD (adică, 20 ianuarie 2025, conform calendarului orientativ publicat pe site-ul Ministerului Energiei) . În acest context, se pune întrebarea dacă proiectele pentru care avizul tehnic de racordare (ATR) prevede că punerea în funcțiune va avea loc după perioada de 36 de luni de la data anticipată a semnării contractului CfD sunt încă eligibile și care sunt consecințele dacă termenul este depășit din motive independente de voința solicitantului.
Răspunsul primit în cadrul conferinței din 10 octombrie a fost clar: aceste proiecte nu vor fi considerate eligibile. Totuși, în precizările publicate pe site-ul Ministerului Energiei, autoritatea pare să-și fi schimbat poziția, indicând că o dată de punere în funcțiune menționată în ATR dincolo de termenul de începere a exploatării nu va duce la descalificarea solicitantului, cu condiția îndeplinirii criteriilor de eligibilitate. . Cu toate acestea, trebuie menționat că data țintă de punere în funcțiune nu trebuie să depășească 36 de luni de la data anticipată a semnării contractului CfD, indiferent de data specificată în ATR.
Nerespectarea de către Producător a Anumitelor Obligații din Contractul CfD
Nu numai criteriile de eligibilitate au ridicat probleme pentru potențialii participanți la prima licitație CfD, ci și riscul de nerespectare a obligațiilor asumate în baza contractului CfD.
Un astfel de exemplu se referă la declarația făcută de producător în temeiul art. 10.1.11 din contractul CfD aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 318/2024, și anume că atât producătorul, cât și proiectul îndeplinesc și vor îndeplini în continuare criteriile de eligibilitate aplicabile licitației pe toată durata contractului CfD. Cu alte cuvinte, dacă solicitantul desemnează SPV care dezvoltă proiectul pentru semnarea contractului CfD, SPV însuși trebuie să îndeplinească cerința de a avea experiență în dezvoltare, construcție sau exploatare. Pe de altă parte, în baza modificărilor recente aduse regulilor de licitație introduse prin Ordinul ministrului energiei nr. 1530/2024, SPV își poate demonstra experiența bazându-se pe experiența acționarilor sau afiliaților săi direcți. Rămâne de văzut dacă SPV ar putea demonstra și experiență prin proiectul care beneficiază de schema CfD în sine.
Un alt exemplu problematic este declarația producătorului conform art. 10.1.6, care afirmă că nu există niciun litigiu, arbitraj, proces, procedură administrativă, plângere sau investigație fiscală în curs sau în așteptare împotriva producătorului la momentul semnării contractului CfD. Limbajul este destul de general, deoarece nu se limitează la litigiile legate de contractul CfD. Astfel, pentru companiile cu un istoric, înființate în trecut și care nu sunt implicate exclusiv în producerea de energie electrică, dar și care furnizează alte servicii (de ex., distribuție de energie electrică, tranzacționare etc.), riscul apariției unor litigii fără legătură este relativ mare. Aceasta ar putea implica dispute cu consumatorii (în cazul unui furnizor de energie electrică), dispute cu parteneri comerciali sau chiar dispute interne (de exemplu, probleme legate de salariu). Desigur, o astfel de interpretare ar face textul contractual lipsit de sens, iar intenția legiuitorului a fost probabil diferită, dar această problemă pare să persistă având în vedere clarificările primite de la Ministerul Energiei că prevederile contractului CfD, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. . 318/2024, nu vor fi supuse negocierii sau modificării. În plus, trebuie menționat că orice declarație făcută de producător în temeiul art. 10.1 din contractul CfD care nu este adevărat la momentul în care a fost încheiat și nu este remediat în termen de 30 de zile de la emiterea unei notificări de către Contrapartea CfD pentru remedierea problemei, constituie un eveniment de neîndeplinire a obligației în temeiul art. 14.1.6 din contractul CfD.
Separat, se pune problema sancțiunii aplicabile în cazul în care ATR-ul nu este emis de operatorul de rețea în termen de șase luni de la semnarea contractului CfD, în condițiile în care întârzierile în acest proces sunt notorii, chiar dacă cererea de emitere ATR a fost depusă de beneficiar. în timp util. Potrivit art. 13.1 din contractul CfD aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 318/2024, sancțiunea este rezilierea contractului, iar Contrapartea CfD are dreptul de a executa garanția de bună execuție, chiar dacă nedepunerea copiei ATR s-a datorat unor cauze care nu țin de producător. Aceeași sancțiune se aplică și în cazul în care termenul de punere în funcțiune nu este respectat din motive obiective independente de voința producătorului – inclusiv atunci când termenul de punere în funcțiune este nerespectat deoarece operatorul de rețea nu a finalizat lucrările de armare în termenul convenit. În cadrul conferinței din 10 octombrie s-a confirmat că nefinalizarea lucrărilor de armare de către operatorul de rețea nu constituie un eveniment de forță majoră, adică producătorul nu se poate baza pe această cauză exoneratoare de răspundere, nici măcar în situația descrisă mai sus.
În ceea ce privește depunerea unei cereri de finanțare doar pentru o parte din capacitatea unui proiect (de exemplu, pentru proiecte mari în care capacitatea depășește maximum 25% din capacitatea oferită în licitație), acest lucru va fi posibil numai dacă acea parte a capacității este măsurată. separat de restul proiectului pe toată durata contractului CfD. Prin urmare, pentru capacități care sunt aproape de a ajunge la starea gata de construcție, ar trebui adăugat un nou sistem de contorizare. Pe lângă costurile mari de instalare a unui astfel de sistem, se pune și problema actualizării ATR-ului pentru instalația veche pentru a acoperi noul sistem de contorizare. Această actualizare, totuși, necesită timp, iar istoricul recent arată că ar dura aproximativ 6-8 luni pentru a obține actualizarea. Aceasta înseamnă că cei care intenționează să depună cereri de finanțare doar pentru o parte din capacitatea unui proiect existent vor trebui cel mai probabil să aștepte până la următoarea licitație pentru a se asigura că sistemul separat de contorizare este inclus în ATR la timp.
În concluzie, în ciuda eforturilor semnificative ale legiuitorului de a crea un cadru legislativ mai previzibil pentru schema CfD, multe aspecte trebuie încă revizuite pentru a face mecanismul cu adevărat atractiv pentru investitori. Vestea bună este că regulile actuale se aplică doar la prima licitație, ceea ce înseamnă că problemele identificate acum pot fi rezolvate înainte de licitația planificată pentru 2025. (Sursa: https://www.govnet.ro/Energy/Contracts-for-Difference-challenges-of-the-first-CfD-auction)
Comments