Boomul energiei fotovoltaice din România se confruntă cu o realitate dură – cererea

12 martie 2026, autor: Martin Moise (PATRES)

Portofoliul de proiecte din domeniul energiei regenerabile din România continuă să crească rapid, cu zeci de gigawați de proiecte solare, eoliene și de stocare anunțate sau aflate în diferite stadii de autorizare. Cu toate acestea, amploarea acestor proiecte ridică o întrebare fundamentală: sistemul energetic românesc are într-adevăr nevoie de o capacitate atât de mare? Potrivit lui Martin Moise, vicepreședinte al PATRES, discuțiile despre acest sector tind să se concentreze aproape exclusiv pe capacitatea de producție, în timp ce cererea de pe piața energiei electrice primește mult mai puțină atenție.

„Ce faci cu proiecte de 70 de gigawați? Nimic, pentru că nu avem nevoie de atât de mult, nu există consum pentru așa ceva”, a spus el, cu ocazia Energynomics Day, în cadrul Green Energy Expo & Romenvirotec, subliniind discrepanța care începe să apară pe piață.

Într-o zi obișnuită de primăvară, consumul de energie electrică al României este de aproximativ 5,5 GW. În același timp, parcurile fotovoltaice pot genera deja aproximativ 2 GW în timpul orelor însorite, fără a include sistemele instalate pe acoperișuri de către prosumatori și companii pentru autoconsum. Dacă aceste instalații dinainte de contoar ar fi adăugate la producția solară vizibilă, totalul s-ar dubla. Este un volum crescând de energie solară care afectează deja prețurile din piață. Chiar și în ultimul weekend din februarie, tehnic încă iarnă, România a înregistrat prețuri negative la energia electrică în mijlocul zilei, atât sâmbătă, cât și duminică. Potrivit lui Moise, acest lucru este un semnal că oferta depășește temporar cererea.

Pentru investitori și dezvoltatori, această situație ar putea deveni un punct de cotitură. Multe proiecte solare ar putea necesita reproiectare pentru a rămâne viabile din punct de vedere economic într-o piață în care prețurile energiei electrice în timpul zilei sunt din ce în ce mai volatile. Stocarea energiei va deveni probabil o componentă esențială a proiectelor viitoare. Fără baterii sau alte soluții flexibile, centralele fotovoltaice ar putea avea dificultăți în a funcționa în mod rentabil, în special în weekenduri sau în perioadele cu producție fotovoltaică ridicată, când prețurile pot scădea brusc sau pot deveni negative.

Fenomenul cunoscut sub numele de „canibalizare” este deja vizibil pe piața fotovoltaică. Pe măsură ce capacitatea fotovoltaică introdusă în sistem crește, prețurile tind să scadă tocmai în intervalele orare în care centralele solare generează cea mai multă energie electrică. Expansiunea rapidă a sistemelor fotovoltaice instalate pe acoperișuri contribuie, de asemenea, la acest efect, deoarece fiecare megawatt instalat de prosumatori reduce necesitatea construirii de noi centrale electrice de mare capacitate. Dezvoltatorii trebuie să ia în considerare și constrângerile legate de conectarea la rețea. Unele proiecte care par viabile pe hârtie se confruntă cu costuri suplimentare semnificative, deoarece autorizațiile de racordare impun costisitoare consolidări de rețea. În anumite cazuri, costul modernizării infrastructurii rețelei poate depăși investiția necesară pentru proiectul energetic în sine, ceea ce pune sub semnul întrebării fezabilitatea financiară.

Proiectele de stocare a energiei în baterii se confruntă cu provocări similare. Băncile sunt încă prudente în evaluarea acestor investiții, în parte deoarece modelele financiare și fluxurile de venituri pentru sistemele de baterii sunt încă în evoluție. Dacă cerințele de consolidare a rețelei cresc semnificativ cheltuielile totale de capital, creditorii pot refuza finanțarea. Modul în care a fost alocată capacitatea rețelei în ultimii ani a contribuit, de asemenea, la situația actuală. În cadrul sistemului anterior de acordare a permiselor de conectare „primul venit, primul servit”, multe proiecte și-au asigurat accesul la rețea încă din faza incipientă a procesului de dezvoltare. Unele dintre aceste proiecte s-ar putea să nu fie niciodată realizate, dar continuă să ocupe o capacitate valoroasă de rețea.

O altă problemă structurală este separarea între diferite tipuri de proiecte energetice. În multe cazuri, parcurile eoliene, parcurile solare și sistemele de stocare a bateriilor au fost dezvoltate ca proiecte independente, și nu integrate în instalații hibride. Potrivit participanților la piață, combinarea tehnologiilor în același loc ar putea reduce semnificativ costurile de conectare la rețea și ar putea îmbunătăți eficiența generală. În cele din urmă, evoluția sectorului energiei regenerabile din România va depinde atât de creșterea cererii, cât și de noile capacități. Electrificarea transporturilor, extinderea centrelor de date și dezvoltarea industrială mai amplă ar putea crește treptat consumul de energie electrică, dar ritmul acestei creșteri rămâne incert.

Până atunci, piața însăși va determina probabil care dintre numeroasele proiecte anunțate vor fi puse în aplicare. Deși rapoartele menționează liste de proiecte de zeci de gigawați, se preconizează că doar o mică parte dintre acestea vor ajunge în faza de construcție și exploatare pe termen lung, a adăugat Moise.

Sursa: https://www.energynomics.ro/martin-moise-patres-boomul-energiei-fotovoltaice-din-romania-se-confrunta-cu-o-realitate-dura-cererea/