Bilanț 2025: centrale solare de 1200 MW si instalații de stocare de 356 MW puse in funcțiune

12 ian.2026, Roxana Petrescu (ZF.ro)

În 2025 au fost conectaţi la sistemul energetic naţional circa 1.200 MW în parcuri solare de mari dimensiuni, un record absolut de când România a început să dezvolte această ramură a producţiei de energie. Stocarea de energie a făcut un salt semnificativ anul trecut. De la numai 13 proiecte de stocare, câte erau la începutul anului, România a terminat 2025 cu 30 de proiecte de stocare conectate la reţea, cu o capacitate instalta de 356 MW, după cum se mentioneaza in datele transmise de OTS Transelectrica.

Centrale solare puse in functiune in 2025

Circa 1.200 MW de proiecte solare de mari dimensiuni au devenit funcţionale anul trecut . Două companii din Israel , Eco Energy si Nofar Energy, au fost artizanele celei mai mari investiţii realizate anul trecut, parcul solar Răteşti (Argeş) de 131 MW .Cu o capacitate de 148 MW în trei proiecte, DTEK, companie deţinută de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, devine cel mai mare investitor din 2025 în solare.

Cel mai mare parc solar pus în funcţiune a fost proiectul Răteşti, din Argeş, cu o capacitate de 131 MW realizat de companiile israeliene Nofar şi Econergy. Tot Econergy este arhitectul unei investiţii de 70 MW, Parău, al treilea cel mai mare parc solar ca dimensiuni pus în funcţiune anul trecut. Al doilea proiect ca mărime, de 71 MW, a fost realizat tot de o companie israeliană, Shikun and Binui.

Danezii de la Eurowind au finalizat cea de-a patra investiţie ca mărime de anul trecut în energia solară, proiectul Teiuş, de 61 MW.

De aici intră însă în scenă Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri al Ucrainei, care a conectat anul trecut trei parcuri solare în România. Compania sa, DTEK, a finalizat două investiţii de câte 50 MW fiecare şi una de 48 MW. Cu aproape 150 MW derulaţi prin intermediul unei singure firme, DTEK, Ahmetov devine cel mai mare investitor în solare din 2025. Dar mai este ceva. Recent, omul de afaceri a anunţat încheierea unui contract de achiziţie de energie pe termen lung PPA pentru o capacitate de 200 MW. Parcurile de unde ucraineanul cumpără energie sunt exact ocupantele locurilor 1 şi 3 ca dimensiune de anul trecut, adică parcurile Răteşti şi Parău.

Pe scurt, prin achiziţia de energie, plus investiţiile realizate prin firma sa, Rinat Ahmetov a securizat anul trecut un portofoliu de producţie de energie solară de circa 350 MW şi devine astfel cel mai important jucător al anului 2025 pe această formă de producţie a energiei. De altfel, omul de afaceri nu este interesat doar de energia solară, compania sa fiind proprietarea unui parc eolian de 60 MW, pus în funcţiune în 2024, primul proiect de acest tip conectat la reţea după un îngheţ de un deceniu.

Revenind la lista celor mai mari investitori în proiecte de energie solară de anul trecut, sunt prezente multe nume mari, ceea ce validează această nouă etapă de dezvoltare în care se găseşte România.

EDP (Portugalia), Enery (Austria), ENGIE (Franţa), PPC (Grecia) sunt pe lista celor care au finalizat anul trecut investiţii în parcuri solare. Antreprenori români, dar şi companii chineze au pus umărul la recordul de instalări de 1.200 MW din 2025.

Cel mai important fenomen vizibil anul trecut în energia locală a fost amploarea investiţiilor în producţia de energie. Marii investitori sunt aici, şantierele de sute de megawaţi au mers la foc continuu, antreprenorii din energie au avut din nou de lucru după un deceniu de îngheţ. Iar această efervescenţă se vede în cifrele oficiale care fac din anul 2025 cel mai bun an ca şi capacitate instalată din ultimii 30 de ani.

Astfel, datele de la Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că anul trecut s-au montat 1.240 MW în proiecte de energie solară de mari dimensiuni şi 41 MW pentru energia eoliană. Tot datele Transelectrica arată că anul trecut s-au scos din funcţiune 857 MW de capacitate din centralele pe cărbuni. Practic, trăgând linie, sistemul energetic naţional a terminat anul cu 19.178 MW de capacitate în proiecte cu dimensiuni mai mari de 5 MW, cu 567 MW mai mult faţă de finalul anului 2024. În acest total intră centralele de cărbuni, hidrocarburi, centralele hidro, centrala nucleară, parcurile eoliene şi solare.

Dar cei 567 MW de capacitate netă nu sunt totul. Prosumatorii au fost un alt fenomen de amploare care a completat evoluţia din zona de mari investiţii. Datele Transelectrica arată că peste 96.000 de consumatori de energie au devenit anul trecut producători prin investiţiile în unităţi propria de generare. Din punctul de vedere al capacităţii, clubul prosumatorilor a ajuns la finalul anului la un total de 3.283 MW, un salt de 1.053 MW faţă de începutul lui 2025. Proiectele de stocare a energiei au ajuns la o capacitate de 494 MW (estimarea ZF era de 500 MW), un salt major de la cei 137 MW cu care a început anul 2025.

La final, strict ca investiţii noi puse în funcţiune, în sistemul energetic local s-au montat anul acesta peste 2.800 MW în proiecte solare, eoliene, prosumatori sau stocare. Dacă ţinem cont de închiderile care au continuat în zona de producere de energie din cărbuni, unde s-au retras aproape 860 MW de capacitate, rezultă un net de puneri în funcţiune de circa 2.000 MW, din toate sursele, ceea ce transformă anul 2025 într-un record pentru investiţiile în sectorul energetic local din 1992 încoace.

BESS puse in functiune in 2025

Stocarea de energie a făcut un salt semnificativ anul trecut. De la numai 13 proiecte de stocare, câte erau la începutul anului, România a terminat 2025 cu 30 de proiecte de stocare conectate la reţea, după cum arată datele Transelectrica.

Ca şi capacitate, aceste proiecte au ajuns de la 137 MW, care puteau livra 269 MWh, la 494 MW, care puteau stoca şi livra 914 MWh, arată tot datele de pe site-ul Transelectrica. În total, acest salt a atras investiţii de 160 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF făcute pe baza datelor din piaţă. Cine le-a făcut? În mare parte, antreprenorii locali.

Cel mai mare proiect de stocare finalizat anul trecut are o capacitate de 201 MW şi a fost realizat de Nova Power & Gas, companie care face parte din grupul E-INFRA, deţinut de omul de afaceri Teofil Mureşan.

„Compania are în plan să devină unul dintre principalii jucători în domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi gaz din România“, a declarat Teofil Mureşan, fondator şi preşedinte al grupului E-INFRA, la finalizarea investiţiei.

Dar acesta nu este singurul proiect de stocare pe care E-INFRA l-a finalizat anul trecut. Al doilea proiect, cu o capacitate de 60 MW, este realizat prin intermediul E-INFRA.

„Pentru E-INFRA, 2026 mar­chează cea mai amplă etapă de investiţii din istoria grupului şi anul de validare a modelului nostru integrat. Este momentul în care accelerăm abordarea cross-sector şi trecem de la integrare la scalare“, spunea Teofil Mureşan . Mureşan face referire la finalizarea proiectului Câmpia Turzii, pe care îl descrie ca fiind cel mai complex parc energetic privat din România.

Monsson, grupul deţinut de familia Muntmark, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria de energie verde locală, este un alt investitor în stocarea de enerie, cu planuri internaţionale. Compania a pus în funcţiune anul trecut un proiect de 24 MW, arată datele Transelectrica. Dar dincolo de proiectele din România, Monsson ţinteşte la un portofoliu internaţional de 1.000 MWh, care ar putea fi evaluat la 250 mil. euro.

Un nume relativ nou pe lista investitorilor în stocarea de energie este Veroniki Holding, entitate care este deţinută de Daniela Veronica Guşa de Drăgan, văduva omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, cel care a constituit societatea Butan Gas. Anul trecut, Veroniki Holding a finalizat un proiect de stocare de 7,6 MW, arată datele Transelectrica.

Cel mai important fenomen vizibil anul trecut în energia locală a fost amploarea investiţiilor în producţia de energie şi stocare.

Astfel, datele de la Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că anul trecut s-au montat 1.240 MW în proiecte de energie solară de mari dimensiuni şi 41 MW pentru energia eoliană. Tot datele Transelectrica arată că anul trecut s-au scos din funcţiune 857 MW de capacitate din centralele pe cărbuni. Practic, trăgând linie, sistemul energetic naţional a terminat anul cu 19.178 MW de capacitate în proiecte cu dimensiuni mai mari de 5 MW, cu 567 MW mai mult faţă de finalul anului 2024. În acest total intră centralele de cărbuni, hidrocarburi, centralele hidro, centrala nucleară, parcurile eoliene şi solare.

Dar cei 567 MW de capacitate netă nu sunt totul. Prosumatorii au fost un alt fenomen de amploare care a completat evoluţia din zona de mari investiţii. Datele Transelectrica arată că peste 96.000 de consumatori de energie au devenit anul trecut producători prin investiţiile în unităţi propria de generare. Din punctul de vedere al capacităţii, clubul prosumatorilor a ajuns la finalul anului la un total de 3.283 MW, un salt de 1.053 MW faţă de începutul lui 2025. Proiectele de stocare a energiei au ajuns la o capacitate de 494 MW (estimarea ZF era de 500 MW), un salt major de la cei 137 MW cu care a început anul 2025.

La final, strict ca investiţii noi puse în funcţiune, în sistemul energetic local s-au montat anul acesta peste 2.800 MW în proiecte solare, eoliene, prosumatori sau stocare. Dacă ţinem cont de închiderile care au continuat în zona de producere de energie din cărbuni, unde s-au retras aproape 860 MW de capacitate, rezultă un net de puneri în funcţiune de circa 2.000 MW, din toate sursele, ceea ce transformă anul 2025 într-un record pentru investiţiile în sectorul energetic local din 1992 încoace.

(Sursa: ZF.ro : https://www.zfcorporate.ro/energie/cele-mari-parcuri-solare-2025-plus-investitori-certi-noul-val-verde-23006331; https://www.zfcorporate.ro/energie/stocarea-energie-piata-vedeta-sector-dominata-antreprenori-anul-23008748;