BESS: Valul de regenerabile devine in 2025 valul stocării. Intenţii de investiţii mai multe decât la eoliene sau solare

9 septembrie 2025, autor: Roxana Petrescu (ZF)

♦ Valul regenerabil este dublat de un val al proiectelor de stocare a energiei, cel puţin aşa arată acum datele Transelectrica 

♦ Realitatea din teren e ceva mai „moderată“, dar nu este dubiu că investitorii în regenerabile au nevoie ca de aer de cei din stocare şi invers.

În ultimul an de zile, 44 de pro­iecte de stocare a energiei, cu un total de 7.106 MW de pute­re instalată, toate suficient de mari pentru a fi integrate în reţeaua Transelectrica, au primit avi­ze­le tehnice de racordare, o etapă incipi­entă desigur, dar care arată că interesul investitorilor se concentrează pe acest segment. De altfel, capacitatea proiec­telor avizate din zona de stocare este mai mare decât cea a proiectelor eolie­ne sau solare din noul val, cele suficient de mari pentru a intra în reţeaua de transport a Transelectrica.

Pe lista proiectelor de stocare care au trecut deja de prima fază a autori­zărilor se află, de exemplu, un proiect de aproape 205 MW realizat de com­pania Borzeşti Energy Storage, deţinu­tă de RNV Infrastructure. Mai depar­te, RNV Infrastructure este deţinută în proporţie de 50,1% de ONON Hol­ding din Germania, iar restul este deţinut de mai mulţi antreprenori români. RNV Infrastructure face parte din grupul Renovatio, care activează pe aproape toate segmentele din domeniul ener­giei, de la faza de dezvoltare şi proiec­tare a investiţiilor în producţie până la zona de furnizare, eficienţă energetică sau stocare, fiind de asemenea cel mai puternic jucător pe zona de mobilitate electrică. Florin Aurel Arion deţine 12,5% din RNV Infrastructure. Potri­vit informaţiilor diponibile, activităţile sale din zona energetică au început în anii 2003, atunci când echipa condusă de Florin Aurel Arion ar fi instalat pri­ma turbină eoliană din România. Mai departe, în spatele RNV Infrastructure se mai află şi Marius Eduard Ciucu, cel care a administrat afacerile Green Ener­gy. Această companie a făcut parte din clubul original al băieţilor deş­tepţi din energie, grupare care la începutul anilor 2000, sub protecţia PSD, a cumpărat energie de la produ­cătorii români de stat, sub costuri, pentru a o vinde ulterior la profituri importante. Printre acţionarii RNV Infrastructure se numără şi Ioan Ale­xandru Teodorescu.

Potrivit mai multor articole din presă, acesta ar fi fost un apropiat al lui Lucian Bădescu, fost acţionar şi el la Green Energy. Pe lista acţionarilor RNV Infrastructure se numără şi Doru Voicu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei în perioada mandatului lui Adriean Videanu. Doru Voicu a fost şi director de dezvoltare al CEZ România, fiind unul dintre cei mai buni specialişti din sectorul energetic local.

Antreprenori şi companii

Nova Power & Gas, deţinută de omul de afaceri Teofil Mureşan, este şi ea pe lista investitorilor în stocarea de energie, cu un proiect major, de 383 MW în Satu Mare.

Electrica este de asemenea implicată în stocarea de energie, cu un proiect de 34 MW în Mureş. Grupuri străine se dovedesc la rândul lor atrase de acest tip de investiţie în România. Belgienii de la Aukera, de exemplu, au trei proiecte majore în stocarea de energie în etapa avizelor de racordare. Unul are o capacitate de 350 MW în Bacău iar cel de-al doilea este de 252 MW în Ialomiţa, iar al treilea, dacă va fi realizat, ar avea o capacitate de 198 MW în Neamţ. Aukera este o companie înregistrată în Belgia, în spatele căreia se află fondul belgian AtlasInvest, alături de olandezii de la Reggeborgh. AtlasInvest a fost lansat în 2007 şi este fondul care gestionează şi deţinerile americanilor de la Carlyle International Energy Partners funds, un portofoliu de 7 mld. $, în afara Americii de Nord. Belgienii de la Aukera anunţau la finalul anului 2021 intenţia de a ajunge la un portofoliu de energie verde de 1 GW în România. Acum, 250 MW sunt în etapa demarării construcţiilor. Peste acest portofoliu, Aukera spune că va adăuga 2 GW de stocare, dimensiune care poziţionează compania în liga greilor din această nouă piaţă a proiectelor energetice.

Polonezii de la R.Power au la rândul lor proiecte majore de stocare în dezvoltare. Unul de 193 MW este în Dâmboviţa, iar cel de-al doilea, de 119 MW este în Olt. R.Power este una dintre companiile din sectorul energiei verzi cu cea mai rapidă dezvoltare în ultimii ani şi cu un portofoliu de investiţii în Polonia, România, Germania, Italia, Spania şi Portugalia.

Situaţia de acum

Datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, arată că la începutul lunii septembrie, România a vea o putere instalată în proiecte de stocare a energiei de 249 MW, un salt important faţă de începutul anului când erau montaţi 137 MW. Ceea ce se remarcă este încetinirea ritmului de puneri în funcţiune în ultimele trei luni de zile, în contextul în care la jumătatea lunii mai capacitatea era de 241 MW. Nivelul de 249 MW, care însă pot stoca 434 MWh de energie, de la începutul lunii septembrie este format din 20 de proiecte de stocare independente, care împreună reprezintă un sfert din deja celebra Tarniţa-Lăpuşteşti. o hidrocentrală de acumulare prin pompaj de 1.000 MW, pe care statul se chinuie să o facă de zeci de ani de zile, fără succes, care ar funţiona ca o imensă baterie. Potrivit jucătorilor din piaţă, preţul mediu pentru 1 MWh de stocare este de circa 280-350.000 de euro.

De ce a devenit atât de importantă stocarea de energie? În linii mari, marea problemă cu care se confruntă acum România, şi nu numai, este faptul că, în unele intervale, curbele de consum nu se mai aliniază la fel de uşor cu curbele de producţie de energie. Iar cum pentru funcţionarea sistemului trebuie să existe mereu egalitate între producţie şi consum, sunt intervale în care gestionarea sistemului este extrem de provocatoare.

Investiţiile în unităţi de stocare adresează această provocare pentru că ele pot prelua excesul de producţie când nu este consum şi îl pot injecta în reţea când este nevoie de energie. (Sursa: https://www.zfcorporate.ro/energie/valul-regenerabile-devine-degraba-valul-stocarii-intentii-investitii-22897819)