BESS Romania: România are deja 14 proiecte de stocare a energiei, iar până la finalul anului va ajunge la o capacitate de 500 MW şi investiţii de 300 de milioane de euro.

5 mai 2025, autor: Roxana Petrescu (ZF)

Stocarea este în acest moment noul subiect fierbinte din piaţa de energie, de la doar 16 MW anul trecut puterea instalată la începutul lunii aprilie fiind de 235 MW ♦ Până la finalul anului, piaţa va ajunge la 500 MW în proiecte de stocare a energiei, o investiţie de circa 300 mil. euro ♦ Astfel, în aşteptarea uriaşei Tarniţa-Lăpuşteşti, de 1.000 MW, pe care statul se chinuie de zeci de ani să o scoată „din hârtii“, investitorii privaţi încep să mişte o piaţă care are potenţialul de creşteri semnificative în următorii ani şi de care sistemul are o nevoie urgentă.

Stocarea de energie este în acest moment poate cel mai dinamic segment al pieţei de energie care a prins tracţiune în contextul investiţiilor accelerate în producerea de energie regenerabilă şi variabilă.

În linii mari, marea problemă cu care se confruntă acum România, şi nu numai, este faptul că, în unele intervale, curbele de consum nu se mai aliniază la fel de uşor cu curbele de producţie de energie. Iar cum pentru funcţio­narea sistemului trebuie să existe mereu egalitate între producţie şi consum, sunt intervale în care gestionarea sistemului este extrem de provocatoare.

Investiţiile în unităţi de stocare adresează această provocare pentru că ele pot prelua excesul de producţie când nu este consum şi îl pot injecta în reţea când este nevoie de energie. Acesta este şi principiul din spatele megaproiectului Tarniţa-Lăpuşteşti, o hidrocentrală de acumulare prin pompaj de 1.000 MW, pe care statul se chinuie să o facă de zeci de ani de zile, fără succes, care ar funţiona ca o imensă baterie. Acum, în absenţa stocării, echilibrarea sistemului de producţie se face prin „jonglarea“ cu producătorii de energie clasici, în special cu cei cu oprire şi por­nire rapidă, cu excepţia centralei de la Cernavodă, care este un producător inflexibil. Aceste „jonglerii“ însă costă şi de aceea stocarea este atât de necesară.

În ultimul an, piaţa proiec­telor de stocare s-a dezghe­ţat, iar acest fenomen a avut un impact pozitiv în zilele de Paşte, marcate de un consum de energie istoric de mic, dar şi de o pro­ducţie de energie solară mare, în momente în care nu exista cerere.

Care a fost dificultatea majoră? Faptul că România are o putere netă în sistemul său de producţie a energiei de 17.300 MW, din care nu a avut nevoie decât de 2.500 MW în zilele de Paşte. Care a fost soluţia? Scoa­terea din funcţiune a produ­că­torilor de energie convenţionali pentru a face loc solarului, unde România are 2.100 MW în parcuri de mari dimensiuni şi alţi 2.500 MW în prosumatori, lipsiţi în cea mai mare parte de stocare.

„Instalaţiile de stocare au avut un rol important în echili­brarea sistemului, consumul acestora depăşind 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică (20 aprilie) şi 133 MW luni (21 aprilie)“, a comunicat Transelectrica. Practic, aceste unităţi de stocare au acţionat ca un consumator atunci când consu­matorii cla­sici, persoane fizice sau com­panii, erau „în va­canţă.“

Tot da­tele de la Transelectrica, operatorul siste­mului naţional de transport al energiei, arată că la începutul lunii aprilie, România avea 14 proiecte de stocare a energiei, cu o putere instalată de 235 MW. Saltul faţă de începutul anului trecut este enorm, pentru că la acel moment România nu avea decât 16 MW. În 2023 piaţa de stocare nu exista.

„Sunt şanse ca până la finalul anului să ajunge la 500 MW putere instalat în unităţi de stocare a energiei, la nivel de piaţă“, a spus Sebastian Enache, head of M&A al Monsson, cel mai puternic dezvoltator de proiecte de neergie verde care a devenit şi unul dintre cei mai puternici investitori în stocarea de energie. Această putere însă, cea de 500 MW, are durate de funcţio­nare diferite, de la o oră până la patru ore. Ce înseamnă acest lucru? Un proiect de 30 MW poate livra 60 MWh, de exemplu, ceea ce înseamnă că încărcarea şi descărcarea bateriei durează două ore, iar în fiecare oră pro­ducţia/consumul bateriei este de 30 MWh. Pornind de la aceste variabile, investiţia în cei 500 MW poate fi estimată la circa 300 mil. euro, pornind de la un preţ mediu de 280-350.000 de euro/MWh de putere.

„Funcţionarea bateriilor tre­buie imaginată ca procesul de umplere, respectiv golire a unui rezervor. Acest rezevor are o capacitate maximă, echivalentul în MWh, şi poate fi încărcat cu o anumită viteză, la lichide vorbim de debite, în cazul energiei vorbim de putere“, explică un specialist din domeniul energiei. Această diferenţă de funcţionare este vizibilă în lista celor 14 pro­iecte de stocare a energiei publice acum pe site-ul Transelectrica. Unele au o durată de funcţionare de o oră, altele pot funcţiona şi până la trei ore.

„Este o piaţă care merge“, spune Enache. „Noi, la Petrila, începem în iunie un proiect de stocare de 10 MW“, mai spune reprezentantul Monsson. Grupul Monsson este de altfel primul investitor cu o strategie articulată în ceea ce priveşte tranziţia energetică. Compania a anunţat că va realiza o fabrică de subansamble pentru sisteme de stocare de energie regenerabilă, la Petrila. Este vorba despre o investiţie de 43 mil. lei ce va fi realizată de Wind Power Energy, parte din grupul Monsson, prin programul Tranziţie Justă. Aceasta este prima investiţie mai mare anunţată în zonă, pe lângă magazinele retailerilor, care va aduce la început 42 de locuri de muncă.

Revenind la evoluţia pieţei de stocare a energiei, interesele sunt bine conturate, lucru dovedid inclusiv de situaţia avizelor primite de astfel de proiecte. Astfel, la finalul lunii martie, intalaţii de stocare cu o putere de peste 3.950 MW aveau avizul tehnic de racordare obţinut. Dar numai un proiect de 7 MW avea şi contractual de racordare obţinut.

„Instalaţiile de stocare au avut un rol important în echilibrarea sistemului, consumul acestora depăşind 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică (20 aprilie) şi 133 MW luni (21 aprilie)“, a comunicat Transelectrica. Practic, aceste unităţi de stocare au acţionat ca un consumator atunci când consumatorii clasici, persoane fizice sau companii, erau „în vacanţă.“

La finalul lunii martie, intalaţii de stocare cu o putere de peste 3.950 MW aveau avizul tehnic de racordare obţinut.

Proiectele de stocare iau faţa eolienelor şi solarelor la avize emise în 2025. La start sunt aliniaţi, pentru prima dată, greii statului din energie, alături de privaţi. „Piaţa de baterii nu doar creşte, este în boom“. Greii din piaţa energiei mută banii în proiectele de stocare, iar alături le stau fonduri europene care fac din stocare următoarea vedetă a segmentului energetic

Potrivit informaţiilor Transelec­trica, operatorul sistemului na­ţio­nal de transport al energiei, de la începutul acestui an au fost emise ATR-uri (avize tehnice de racordare) pentru instalaţii de stocare cu putere de 1.148 MW. Este vorba numai despre proiectele care ar urma să fie cuplate la reţeaua Transelectrica. Tot de la începutul anului, au fost emise ATR-uri pentru proiecte eoliene de 490 MW, care ar urma să se lege de asemenea la reţeaua Transelectrica, şi pentru solare de 622 MW. Practic, doar anul acesta puterea avizată pentru proiectele de stocare este mai mare decât cea pentru eoliene şi solare împre­ună. Deşi ATR-ul este un pas incipent în dezvoltarea unui proiect, efervescenţa din zona de stocare este un indiciu asupra interesului care există pentru această piaţă emergentă a energiei.

„Piaţa locală de baterii nu doar creşte, este în pragul unui boom“, spune Alexan­dru Chiriţă, CEO al grupului Electrica. Declaraţiile sunt incluse pe platforma The Cognitive Volt. „Investitorii şi producătorii care fac acum primul pas pot să capteze o piaţă cu o rată de creştere ridicată, care beneficiază de sprijin politic, fonduri şi o cerere accelerată pentru un sistem energetic flexibil.“

Stocarea este în acest moment noul subiect fierbinte din piaţa de energie, de la doar 16 MW anul trecut puterea instalată la începutul lunii aprilie fiind de 235 MW. Până la finalul anului, piaţa va ajunge la 500 MW în proiecte de stocare a energiei, o investiţie de circa 300 mil. euro. Astfel, în aşteptarea uriaşei Tarniţa-Lăpuşteşti, de 1.000 MW, pe care statul se chinuie de zeci de ani să o scoată „din hârtii“, investitorii privaţi încep să mişte o piaţă care are po­tenţialul de creşteri semnificative în urmă­torii ani şi de care sistemul are o nevoie urgentă. „România devine uşor una dintre cele mai interesante pieţe de stocare a e­nergiei din Europa. Pe măsură ce energia solară şi eoliană creşte, nivelul de volati­lita­te la nivel reţelei este de asemenea în creş­tere. Flexibilitatea devine esenţială. Aici intervin bateriile oferind randamente ale investiţii­lor cu două cifre în unele previ­ziuni“, mai spune Alexandru Chiriţă.

Ceea ce este însă foarte interesant este că pentru prima dată într-o piaţă cu po­ten­ţial încă de la început sunt implicate com­panii româneşti strategice.

De exemplu, Hidroelectrica (H2O), cea mai mare companie de la Bursa de Va­lori Bucureşti, a anunţat semnarea în data de 24 aprilie a contractului cu asocierea Prime Batteries Technology SRL şi Enevo Group SRL pentru achiziţia instalaţiei de stocare cu baterii Li-ion în Parcul Eolian Crucea Nord, în judeţul Constanţa. Preţul contractului este de 79,82 milioane de lei fără TVA, iar după punerea în funcţiune a instalaţiei de stocare, puterea nominală a instalaţiei va fi de 36 MW, cu o capacitate nominală de stocare (energie) de 72 MWh.

„Realizarea proiectului ne va ajuta să eficientizăm activitatea parcului eolian de la Crucea, să putem desfăşura activităţi specifice pentru echilibrarea sistemului energetic naţional, pentru a creşte eficienţa operaţională şi bineînţeles eficienţa par­cului eolian. Produsul are o componentă locală de minim 80% şi o importanţă notabilă pentru Hidroelectrica, inclusiv pentru proiectele pe care le desfăşurăm în procesul de consolidare a companiilor din Grup, respectiv UCMH Reşiţa şi Hidro­serv“, a declarat, la momentul respectiv, Kàroly Borbèly, CEO-ul Hidroelectrica.

Această investiţie marchează o premi­eră pentru companie, fiind primul proiect de stocare a energiei cu baterii Li-ion im­plementat de Hidroelectrica.

Electrica, grupul în care statul este în continuare cel mai mare acţionar, are la rândul său proiecte în stocarea de energie pentru care a securizat finanţare europeană. Compania va construi o baterie de stocare a energiei electrice în valoare de 22 de milioane de euro, din care 3,4 milioane de euro reprezintă finanţare nerambursabilă prin PNRR. Bateria va avea o capacitate de 70 MWh şi va fi amplasată în localitatea Fântânele, judeţul Mureş.

Potrivit informaţiilor publicate pe portalul The Cognitive Volt, unul dintre factorii care mişcă această piaţă sunt fondurile europene disponibile. Astfel, investitorii au 80 de milioane de euro prin intermediul PNRR, 300 de milioane de euro prin intermediul Fondului pentru Modernizare şi 149 de milioane de euro, bani care ar trebui să sprijine partea locală de producţie de baterii şi de reciclare.

Această efervescenţă se vede la nivel european. Potrivit unui raport publicat anul trecut de către Solar Power Europe, în ultimii 10 ani de zile, piaţa de stocare a energiei a avut o creştere semnificativă. Astfel, de la o capacitate de numai 0,2 GWh în 2014, piaţa a ajuns la aproape 36 GWh în 2023. Statele care au reuşit să realizeze cele mai multe investiţii în acest domeniu sunt în general şi statele care au cele mai ample proiecte în zona de energie verde. Ieftinirea tehnologiei de stocare este un alt factor care alimentează această creştere, dincolo de nevoia în sine resimţită la nivelul sistemului şi de sprijinul financiar. Datele Solar Power Europe arată că în ultimii 10 ani, pe fondul progresului tehnologic, costurile pentru 1 kWh de capacitate au scăzut de la 692 $/kWh în 2014 la 139 $/kWh în 2023. Estimările privind costurile variază destul de mult, astfel că faţă de datele Solar Power Europe, specialiştii locali spun că poate fi luat în calcul un preţ mediu de 280-350.000 de euro/MWh de putere într-un proiect de stocare. La nivel de tendinţă de ieftinire a tehnologiei, părerile sunt unanime.

Un alt lucru care ar fi în avantajul României dacă această piaţă ar decola este faptul că deja pe plan local există producători de baterii, cea mai cunoscută fiind fabrica de la Cernica (Ilfov) a Prime Batteries. Prime Batteries Technology a început producţia de baterii în 2016, unul dintre momentele cheie în evoluţia companiei fiind intrarea în acţionariatul său a EIT InnoEnergy, în 2022. InnoEnergy a fost înfiinţată în 2010 şi este susţinută de Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene. De la înfiinţare, InnoEnergy a evaluat mai mult de 7.000 de start-up-uri, a lansat peste 300 de produse pe piaţă şi a supervizat companiile din portofoliu în depunerea a peste 370 de brevete. Anul trecut, OMV Petrom, alături de grupul austriac OMV şi fondul de investiţii ACB Participaties din Olanda au intrat în actionariatul EIT InnoEnergy.

„Avem în momentul de faţă o capacitate de 2,3 GWh şi am comandat deja utilajele pentru încă 6 GWh, investiţie care se va termina la finalul anului 2026“, a spus Adrian Polec, preşedintele Prime Batteries Technology, prezent în conferinţa ZF Power Summit 2025. Potrivit acestuia, investiţia se va derula tot în Cernica, undeva la 150 de metri distanţă faţă de fabrica actuală. „Căutăm să avem totul cât mai apropiat.“ Polec a mai precizat că investiţiile pentru primii 2,3 GWh s-au ridicat la 250 de milioane de euro cu totul şi investiţiile pentru următorii 6 GWh se ridică la 800 de mlioane de euro. Ca structură, fabrica produce acum mai mult baterii pentru stocarea de energie, în contextul în care piaţa de maşini electrice evoluează sub aşteptări la nivel european.

(Sursa: https://www.zfcorporate.ro/energie/romania-are-deja-14-mici-tarnite-proiecte-de-stocare-a-energiei-iar-22785160) (https://www.zfcorporate.ro/energie/proiectele-stocare-iau-fata-eolienelor-solarelor-avize-emise-2025-22789215)