4 dec. 24, autor: Roxana Petrescu (ZF)
Avalanşa de intenţii în segmentul energiei verzi s-a transformat într-un blocaj, dar chiar şi aşa există o „ligă“ de 108 proiecte care au contracte de racordare încheiate, autorizaţii de construire şi autorizaţii de înfiinţare emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. În total, sunt 1.153 de proiecte în diferite stadii, dar cele 108 au şanse reale să pună în funcţiune peste 4.100 MW. Cum sunt distribuite aceste investiţii?
Potrivit informaţiilor transmise de ANRE la solicitarea ZF, la începutul lunii octombrie pe plan local erau 1.153 de proiecte cu avize tehnice de racordare în termen de valabilitate, cu o putere uriaşă: 52.778 MW.
În acest moment, puterea instalată a României în unităţi de producţie este de circa 17.000 MW după cum arată datele Transelectrica, iar în această capacitate intră toate unităţile hidro, termocentrale, centrala nucleară de la Cernavodă şi parcurile solare şi eoliene. La finalul săptămânii trecute, în mijlocul zilei, atunci când nu este vreun vârf de consum, România avea o producţie de circa 6.000 MW şi un consum de circa 8.300 MW, astfel că era nevoită să importe, deşi condiţiile meteo nu erau dificile. Investiţiile în noi unităţi de producţie devin astfel cea mai importantă direcţie strategică pentru sectorul energetic local, iar proiectele care au cea mai rapidă punere în funcţiune şi care se amortizează cel mai rapid rămân cele de energie verde.
Dacă o primă privire la numărul proiectelor care au ATR ar putea oferi o imagine idilică asupra pieţei de enrgie, în realitate proiectele care contează şi care au mari şanse să devină realitate sunt cele care au ajuns în etape avansate de avizare. Astfel, potrivit informaţiilor transmise de ANRE, la începutul lunii octombrie 108 proiecte de energie verde, cu o putere mai mare de 1 MW, aveau contractele de racordare încheiate, autorizaţiile de construire obţinute şi autorizaţiile de înfiinţare emise de ANRE. În total, aceste proiecte au o capacitate totală de 4.168 MW. În acest moment, România are o capacitate pe eoliană de circa 3.000 MW şi o capacitate în energie solară, fără prosumatori, de circa 1.400 MW. La aceste capacităţi se adaugă 2.000 MW în proiecte realizate de prosumatori.
„Din cele 312 proiecte menţionate anterior (cu contracte de racordare încheiate şi autorizaţii de construire), un număr de 23 de proiecte (1.190 MW – putere totală maximă aprobată pentru evacuare) au fost raportate de operatorii de reţea ca fiind prevăzute cu instalaţii de stocare a energiei electrice. Din acestea, 9 proiecte (78 MW – putere totală maximă aprobată pentru evacuare) au fost raportate ca urmând a fi puse în funcţiune în anul 2024“, se mai arată în răspunsul transmis de ANRE.
„Avem un nivel de dezvoltare sub potenţial. Vrem regenerabile şi vrem repede, pentru că asta rezolvă preţul energiei. Nu pentru că e verde sau sustenabil, ci pentru că ne interesează economic pe termen imediat. România este în top la viteza de dezvoltare a proiectelor, cu o medie de 2,5 ani pe date Eurostat, în condiţiile în care Grecia şi Bulgaria ne bat la resurse regenerabile, dar au o durată de realizare a proiectelor de 7-8 ani. Trebuie să folosim avantajul competitiv rapid, mai ales când ne uităm la preţuri. Trebuie să profităm de el, să tragem toţi la căruţa asta, care se cheamă energie, pentru că este fundamentală pentru competitivitatea României“, a spus Cătălin Stancu, associated expert la compania Horváth, în cadrul conferinţei ZF Energie desfăşurată săptămâna trecută.
Cititi mai multe: https://www.zfcorporate.ro/energie/ce-se-mai-intampla-pe-piata-energiei-cele-peste-100-de-proiecte-de-22584942
Comentários